RSS

Arhivele lunare: Septembrie 2012

Gem de prune

Imagine

Gemul de prune…. atat de simplu de facut, banal as zice, poate ca nu are nimic spectaculos dar poate fi folosit cu succes pe timp de iarna pentru a umple cateva clatite fiind o alternativa demna de luat in seama  pentru a inlocui crema de finetti. Se cumpara prunele, trebuie sa fie cat mai coapte si dulci. Se spala bine si se rup in jumatati scotand samburele, Peste prune se toarna zaharul. Cantitatea nu este una fixa depinzand de cat de dulci sunt prunele. Eu la 4 kilograme de prune fara samburi am pus aproximativ un kilogram, un kilogram si 200 de grame de zahar. Se lasa peste noapte pentru ca prunele sa isi lasa sirop. A doua zi se aseaza pe aragaz o tabla, o plita, o caramida pentru ca flacara de la aragaz sa nu vina direct in contact cu cratita evitand astfel  lipirea gemului de fundul cratitei si incalzirea facandu-se uniform. Se tine pe foc 2-3 ore pana cand gemul scade si capata o anumita consistenta. Se opreste focul si se lasa la racit. Cat este inca cald se toarna in borcane, se sigileaza si se mai dau intr-un clocot la bain marie. Se scurge apoi apa si borcanele se acopera cu o patura. Se lasa peste noapte iar apoi borcanele sunt numai bune de asezat in camara.

Imagine

Va urez mult succes!!!!

Imagine

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 29 Septembrie 2012 în Camara peste iarna

 

Etichete:

2000…..

Cu ajutorul vostru blogul a reusit sa stranga 2000 de vizualizari… pentru multi nu pare deloc mult dar pentru mine inseamna enorm este o masura a unei munci care desi nu este perfecta isi culege astfel roadele…mi-as dori sa imi spuneti ce doriti mai mult sa cititi, ce trebuie schimbat, ce ar fi mai bine sa accentuez diverse informatii care sa ma ajute sa fac totul mai bine decat a fost pana acum..

Va multumesc si cu viteza inainte spre 10000:)))

 

 
 

Vremea aranjarii camarii si a proviziilor de la congelator

…incet incet toamna bate la usa, se apropie ziua recoltei, apare mustul…poate porumbul fiert si orice gospodina asemenea unei furnici muncitoare incearca sa isi faca provizii pentru iarna ce va veni.. dupa gogosarii pusi la murat am decis sa pun la congelator vinete si ardei copti.

Am cumparat din piata ardeii copti cautand sa fie cat de carnosi posibil si cat mai frumosi.

Imagine

Am acoperit plita de aragaz cu folie de aluminiu pentru a o proteja de murdaria care se creaza in timpul coacerii. Ardeii ii spalam cu multa grija si incepem sa ii coacem pe rand.

Imagine

Dupa ce sunt copti suficient de mult acestia ii punem intr-o cratita cu capac si peste ei punem sare mare de muraturi pentru ca la sfarsit vor fii mai usor de curatat.

Imagine

Dupa ce am terminat de copt intreaga cantitate de ardei ne apucam si ii curatam sub jet de apa rece.

La sfarsit vom obtine o cantitate de ardei copti pe care ii asezam in pungi si cu grija ii punem la congelator. Ideal pentru ai folosi la prepararea unor feluri de mancare sau pentru a face o salata de ardei copti care insoteste foarte bine o friptura cu garnitura.

Atat de simplu si gustos.

Imagine

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 28 Septembrie 2012 în Camara peste iarna

 

Etichete:

….speranta……

… am coborat in adancul abis al gandurilor mele si am inceput sa deschid sertar cu sertar, sa vad lucruri prafuite, sa descopar proiecte pe care le aveam in minte de ceva vreme sa descopar chestii in care credeam si care poate in acest moment nu mai sunt valabile.. am zburat cu mintea printre momente trecute, printre clipe din prezent urmarind cu atentie o proiectie a  cea ce o sa urmeze… in cele din urma am deschis cel mai de pret sertar, spatiul in care incap toate gandurile legate de ceea ce mi-as dori de la viata in acest moment.. am gasit franturi de teama, ramasite de incredere, multa multa ceata si totusi dicolo de acest val cenusiu palpaie o luminita, un graunte care poate sclipi in orice balta de noroi… e un dram de speranta ca totul in viata are un sens, ca povestea nu se poate incheia cand vrem noi ci doar atunci cand raurile de cuvinte sec, lasand in fata un desert, un abis de intrebari si scenarii si pe masura ce parcurgem fila cu fila povestea vietii se abate, revine la cursul ei normal si descoperim ca totul putea sa fie atat de diferit doar printr-o simpla interventie.. privind retrospectiv intotdeauna poti gasi loc de mai bine dar este important sa intelegi ceva, sa accepti si sa poti face pasi inainte, sa crezi ca acel graunte de speranta poate creste asemenea unui prunc care pe masura ce zilele se scurg el creste si se transforma cu fiecare clipa scursa.. am o speranta, fiecare din noi are acea speranta in suflet trebuie doar sa privim spre ea in cele mai grele momente, trebuie sa credem ca nu poate fi numai frig si intuneric in viata noastra pentru ca dupa un anumit timp razele soarelui isi fac aparitia si de cele mai multe ori sunt cea mai impresionanta imagine.. imaginea ca oricat de greu ar fi intr-o zi tot raul se poate sfarsi… viata este grea dar de cele mai multe ori noi insine o facem si mai grea…. ne place sa traim complicat si sa negam faptul ca totul poate fi atat de simplu si uneori atat de frumos………

 
 

Etichete:

Chec buturuga

Imagine

Acest chec este delicios si se pastreaza foarte bine fiind un deliciu pentru cafeaua de dimineata sau pentru pauza de la ora 11.

Ingredientele de care aveam nevoie sunt 300 gr stafide, 250 gr nuci, 300 gr zahar, 300 gr faina,  o lingurita scortisoara si 7 oua.

Separam galbenusurile de albusuri. Peste galbenusuri adaugam zaharul si scortisoara. Spalam bine stafidele si le lasam la inmuiat in coniac. Amestecam galbenusurile cu zaharul si scortisoara timp de 45 de minute. Adaugam apoi stafidele si nucile. Batem albusurile spuma impreuna cu un praf de sare. In crema de galbenusuri zahar, stafide si nuci adaugam alternativ cantitatea de faina si albusurile. La sfarsit adaugam putina esenta de rom si turnam compozitia in forme tapetate cu putin unt si faina. Coacem timp de 45-50 de minute la 170 grade.

Se serveste rece, va urez pofta buna!!!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 Septembrie 2012 în Checuri

 

Etichete: ,

Primele muraturi, gogosarii

Cum toamna bate la usa a venit si momentul in care trebuie sa ne ocupam de camara.. cum la frigider deja stau asternute in liniste vinetele coapte, ardeii capia, visinele am decis sa incep sa pun la borcan si muraturile pentru iarna… am dat o tura prin piata si gasind gogosari frumosi am decis sa achizitioneze 7 kg. Am cumparat un litru de otet de topoloveni pentru ca este verificat si foarte bun, foi de dafin, boabe de mustar, doua radacini de hrean, cativa morcovi si o punca de sare pentru muraturi.

Ajungand acasa am spalat foarte bine gogosarii si i-am taiat in jumatati si in sferturi. Am spalat bine borcanul de 5 Kg si am pus pe fundul borcanului hreanul curatat si taiat rondele impreuna cu boabele de mustar. Intr-o cratita am amestecat otetul impreuna cu 300 grame zahar, cu 3 linguri de sare de muraturi, cu o jumatate de cana de apa, un sfert de cana de ulei, 5-6 foi de dafin, cateva boabe de mustar iar toata aceasta solutie este pusa pe aragaz… cand ajunge la punctul de fierbere se pun gogosari si de sau intr-un clocot timp de 5-10 minute. Se lasa la racit si se aseaza cu grija in borcan iar la sfarsit se adauga solutia in care au fiert… solutia trebuie sa acopere gogosarii.. se sigileaza borcanul si se aseaza in balcon sau in camara ferit de lumina directa a soarelui..

Borcanul se poate desface la o luna sau cand incepe iarna si vor fii absolut deliciosi..

Urmeaza castravetii si gogosari umpluti cu varza si chimen:)

 
4 comentarii

Scris de pe 19 Septembrie 2012 în Camara peste iarna

 

Etichete: ,

Situatii de neinteles

… sa ne imaginam pentru o clipa ca am putea sa facem ceea ce ne place, ca putem urma o scoala iar dupa acest lucru sa poti lucru in domeniul pentru care te pregatesti ani de zile.. sa presupunem sa participi la un interviu, sa mergem si mai departe si sa ne gandim ca suntem admisi la interviu si poti incepe munca… la inceput exista o perioada de adaptare, o perioada in care te obisnuiesti cu cea ce ai de facut.. leafa nu este mare dar macar ai satisfactia ca faci ceea ce te face fericit.. trece un an si descoperi ca te afli in aceieasi pozitia ingrata in care nu se stie care este locul tau in societate.. stii ca lucrezi acolo dar tot timpul este in perioadata determinata.. incerci sa te pacalesti sa crezi cu adevarat ca lucrurile se vor schimba si mai accepti un an… mai trece un an si afli ca poate exista o solutie dar care nu implica angajare ci pur si simplu desfasurarea activitatii in aceasi locatie insa fiind platit din alte fonduri sub o cu totul si cu totul alta incadrare… mai trec 4 ani si descoperi ca se fac deja 7 ani si tu inca incerci sa aflii care este situatia ta.. in tot acest timp apar colegi noi, persoanele stau linistite iar tie ti se spune mereu ca nu exista solutii.. se gasesc intotdeauna solutii de avarie.. hai mai stai cateva luni, mai incearca sa acceepti ca se vor rezolva… si in final afli ca oamenii care te-au privit in ochi iti spun ca in doua luni nu mai exista nici o solutie… te cuprinde frustrarea, te simti inselat de cei in care ai avut incredere si te intrebi de ce.. pana la urma poate fii doar o poveste fictiva dar uneori lucrurile astea se intampla cu adevarat.. oameni pot sa iti spuna in fata ceva iar pe la spate sa te trezesti ca faci munca voluntara….. am ajuns de nu ne mai surprinde nimic……

 
 
 
%d blogeri au apreciat asta: